Apariţia pe harta Europei a noului stat Republica Moldova a determinat necesitatea adoptării unui imn oficial. Dacă problema drapelului şi cea a stemei de stat ale ţării noastre au fost rezolvate încă înainte de declararea independenţei ei, necesitatea adoptării unui imn oficial nou a fost simţită numai odată cu realizarea acestei independenţe. Stema de Stat a Republicii Moldova îşi are originile cele mai îndepărtate în stema medievală a Ţării Moldovei. Legenda descălecatului Ţării Moldovei spune că Dragoş, voievodul din Maramureş, pornind la vânătoare cu ceata lui, a trecut Carpaţii gonind un bour, pe care l-a răpus pe malul unei ape. Plăcându-i acel loc, a descălecat aci, a fondat Ţara Moldovei şi a pus un cap de bour în pecetea ţării. Legenda, deşi frumoasă şi foarte îndrăgită, nu este decât o interpretare târzie şi populară a stemei ţării. Ministerul belarus al Apărării a declarat la 21 februarie că forțele belaruse au observat o acumulare de forțe ucrainene la granițele sale. ISW continuă să evalueze că un atac belarus sau rusesc asupra regiunilor din nordul Ucrainei este foarte puțin probabil, dar Rusia caută să forțeze mâna lui Lukașenko sau să dea vina pe Ucraina pentru extinderea războiului pentru a submina sprijinul acordat Kievului. O astfel de operațiune cu steag fals ar putea, de asemenea, să aibă ca scop fixarea forțelor ucrainene la granița de nord, într-un efort de a slăbi apărarea ucraineană în estul Ucrainei și pregătirile pentru operațiunile de contraofensivă. La 18 mai 1917, Sfatul deputaţilor soldaţi şi ofiţeri moldoveni din garnizoana Odesa a adoptat hotărârea de a confecţiona drapele naţionale: „steaguri vechi moldoveneşti, care poartă tot neamul românesc, toată suflarea din România, Transilvania, Bucovina”. La 6 iunie 1917, când au trecut prin Chişinău spre frontul român 1200 de foşti prizonieri transilvăneni şi bucovineni, la manifestaţia organizată cu acest prilej din iniţiativa Partidului Naţional Moldovenesc, basarabenii, prin mâna lui Simion Murafa, în numele moldovenilor le-au dat soldaţilor ardeleni un steag tricolor, spunându-le să-l ridice pe turnul cetăţii de la Alba Iulia.

Statul moldovean a adoptat oficial steagul său în mai 12, 1990. Steagul țării seamănă cu cel al României, indicând strânsa asociere dintre cele două națiuni. Cele două steaguri sunt alcătuite dintr-un tricolor vertical de culoare roșie pe partea ascensorului, galben în centru și albastru în partea de zbor. Steagul Republicii Moldova are o curte de arme percepută pe banda galbenă verticală mijlocie. Curtea de Arme are o vultură de aur întunecată care pare să dețină o cruce asociată cu creștinismul ortodox la vârf. Vulturul deține, de asemenea, o ramură de măslin în gheara dreaptă și un personal galben în gheara stângă. Pe pieptul vulturului se află un scut albastru și roșu încărcat cu simbolurile tradiționale ale Moldovei, capul lui Aurochs și se află o stea între coarne și este flancat de un trandafir și un cr Istoria steagului Moldovei Drapelul de Stat al Republicii Moldova arborat pe sediul Parlamentului la 27 aprilie 1990, cu aplicarea deasupra a Stemei de Stat la 3 noiembrie 1990 şi având pe câmpul galben semnăturile deputaţilor din primul Parlament (180 × 90 cm, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, FB-21487) Twenty-three-year-old Denis Dragus grabbed his first international goal in the aforementioned game which was only his fourth involvement for the away side.Societatea civilă a protestat vehement împotriva acestei hotărâri, iar intelectualitatea de creaţie a sabotat deschis concursul, care a eşuat. În cele din urmă, la 22 iulie 1995, Parlamentul a votat Legea nr. 571-XIII cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova, prin care Limba noastră (strofele 1, 2, 5, 8 şi 12) devenea imn de stat oficial al ţării. Regulamentul privind intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova a fost aprobat la 15 octombrie 1998. Nichita Motpan came off the bench to good effect for Moldova last time out which could see him handed a place in the starting lineup here. Valeriu Popovschi, Drapelul, imnul şi stema Republicii Democratice Moldoveneşti, în „ Destin românesc”, 1994, nr. 4. Originea drapelelor naţionale şi statale trebuie căutată în banierele medievale, care se utilizau nu doar pe câmpul de luptă. Pe timp de pace, banierele erau arborate cu mândrie pe turnurile castelelor şi pe sediile primăriilor, purtate cu ocazia unor defilări triumfale şi procesiuni, expuse în cadrul tuturor festivităţilor. Fiecare banieră era consacrată în biserica locală, unde se şi păstra pe timp de pace. Anul revoluţionar 1848 va aduce cu sine naşterea unor melodii revoluţionare de răsunet. Acelaşi an va da naştere şi imnului naţional al românilor de pretutindeni Deşteaptă-te, române!, cântec care va rămânea un simbol peste vremi al năzuinţelor de emancipare naţională şi socială. În anul 1848 Vasile Alecsandri va scrie celebra poezie Hora Ardealului, care în 1856, în ajunul Unirii Principatelor, va fi rescrisă şi publicată în „Steaua Dunării” (nr. 51 din 9 iunie 1856) ca Hora Unirii.

Drapelul din 1834-1849 al batalionului de infanterie al armatei moldovenești avea forma unui pătrat cu latura de 1,44 m, din mătase dublă bicoloră, având culorile dispuse în așa fel, încât pe fondul general albastru culoarea roșie formează în cele patru colțuri câte un pătrat cu latura de 0,4 m. Pe o față, pe fondul albastru din centrul pânzei, se află pictat capul de bour de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat astfel: „Al Miliției Principatului Moldovei I-iul de cavalerie Regiment Iașan 1834.” Moldova urged Russia to refrain from any actions that could worsen tensions in the region and respect the agreements regarding the peacekeeping operation. Comisiei Naţionale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova din 21 iulie 2009 s-au aprobat „Recomandările tehnice ale Comisiei Naţionale de Heraldică privind respectarea nuanţelor coloristice şi a proporţiilor la executarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova”. La 19 octombrie 1989, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, a fost instituită „Comisia Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru problemele studierii simbolicii statal-naţionale a RSSM”. Comisia a avut trei grupuri de lucru de savanţi-istorici în frunte cu Demir Dragnev (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe), Anton Moraru (Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCM) şi Alexandru Moşanu (Asociaţia Istoricilor), precum şi un grup de politologi şi un altul de jurişti.O comisie de oameni politici, savanţi şi experţi în domeniu, creată de Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM pentru studierea simbolicii naţional-statale la 19 octombrie 1989, care a fundamentat ştiinţific revenirea la tricolor, nu a putut soluţiona imediat şi problema stemei. Dacă tricolorul se impunea de la sine prin simpla asumare populară, căci drapelul, cel puţin în ultimele trei secole, întotdeauna s-a identificat cu masele, problema stemei era mai mult una de cabinet decât de teren, iar Moldova pe atunci nu avea niciun heraldist. Comisia pentru simbolică nu a putut propune o soluţie pentru stema de stat şi, în avizul său din 28 februarie 1990, a expus concluzia vagă că aceasta „trebuie să reflecte, într-o îmbinare armonioasă a simbolurilor moldoveneşti vechi şi elementelor contemporane (capul stilizat de zimbru (sic!) cu stea cu 5 colţuri deasupra frunţii, soarele răsărind, o cunună de frunze de stejar), următoarele trăsături caracteristice ale RSSM: tradiţiile vechi ale statalităţii moldoveneşti, suveranitatea RSSM, nivelul actual al orânduirii sociale, principiile democratice ale orânduirii de stat, egalitatea, bogăţia şi prietenia tuturor cetăţenilor RSSM, precum şi particularităţile naturale, economice, culturale” şi a propus să se organizeze un concurs al proiectelor pentru noile simboluri. Moldova expressed concern on Friday after Russian soldiers stationed in the breakaway region of Transnistrian, participating in the peacekeeping mission in the buffer zone between Moldova and the region, undertook military manoeuvres without seeking Chisinau’s consent. Imnul de Stat al Republicii Moldova este cântecul „Limba noastră”, versuri de Alexei Mateevici (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dânga Sursă: Legea cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova ( Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17.08.1995) Răspunderea pentru îndeplinirea strictă a tuturor cerinţelor legale în privinţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova se pune pe seama conducătorilor autorităţile publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, cărora li s-a acordat dreptul de a folosi Drapelul de Stat al Republici Moldova. Imnul de Stat al Republicii Moldova

Kremlinul pare să creeze condițiile pentru operațiuni sub steaguri false la granița internațională din regiunea Cernihiv și în Moldova. Problema imnului naţional a revenit după obţinerea independenţei şi mai ales în ajunul proclamării regatului. La încoronarea regelui Carol I la 10 mai 1881 a fost intonat imnul vechi al lui Eduard Hübsch. În 1884 imnul a fost transformat în Imn Regal, pentru care poetul Vasile Alecsandri a scris şi versuri. capul inițial de bour ( Bos taurus primigenius), a fost, după dispariția timpurie a acestui animal (sec. XV), luat drept un cap de zimbru ( Bison bonasus, la rândul lui dispărut la începutul secolului XVIII) [2]; Bogdan Petriceicu Hasdeu și majoritatea filologilor și istoricilor români susțin că denumirile râului și statului provin din termenul de origine germanică mulde (adică "scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche și nouă de la Dunăre având aceeași proveniență. Albumul de stindarde, drapele și fanioane ale statelor maritime europene”, alcătuit de francezul A. Le Gras și editat la Sankt Petersburg în 1861, se menționează că unele corăbii moldovenești, fiind înarmate de către portul Galați, poartă drapele albastre, având plasat în centrul pânzei elementul tradițional al stemei, capul de bour (care-i zugrăvit de fapt, asemănător unui cap de bou), iar în canton avea un patrulater roșu cu trei stele albe. Se atestă, de asemenea, că drapelul miliției moldovenești avea două fâșii orizontale: roșu în partea superioară și albastru în cea inferioară, cu un „cap de bou” pe o cruce albă plasată în canton.

Stema de Stat a Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilității Republicii Moldova. Prin legislaţia Republicii Moldova pot fi stabilite şi alte cazuri de reproducere obligatorie a imaginii Stemei de Stat a Republicii Moldova. Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile publice, de întreprinderi, de instituţii şi organizaţii. Peste un an, cea de-a III-a Mare Adunare Naţională din 27 august 1991 a cerut conducerii republicii adoptarea imnului Deşteaptă-te, române!, care din 24 ianuarie 1990 era şi Imnul de Stat al României, în calitate de Imn de Stat al Republicii Moldova. În aceeași zi, Parlamentul ţării, după adoptarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, a votat imnul cerut, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 691a-XII. Primul Imn de Stat al Republicii Moldova Deşteaptă-te, române! a fost în vigoare până la data de 7 iunie 1994.